Pe data de 6, respectiv 9 august 1945, orașele Hiroshima și Nagasaki au fost complet ruinate prin bombardare atomică. În urmă cu 7 decenii, aceste orașe au fost anihilate de atacurile nucleare inițiate de S.U.A, făcând ca cele două bombe lansate să omoare peste 50% dintre civilii Hiroshimei și mai mult de 30% dintre civilii aflați în Nagasaki.

Și totuși, nu doar momentul efectiv al detonării misilelor a provocat victime, numărul celor decedați crescând în zilele următoare dintr-o serie întreagă de cauze, precum: arsuri severe, hemoragii interne sau radiații.

În 1945, orașul Hiroshima a fost distrus în proporție de 90%, iar radiațiile au fost de necontrolat, contaminând zone extinse de pământ și apă. Mai mult, starea de sănătate a supraviețuitorilor impactului nuclear, avea să fie serios afectată pe întreg parcursul vieții, crescându-le nivelul riscului de a se imbolnăvi de cancer, diabet și alte boli infecțioase. 

Comunității internaționale îi revine responsabilitatea de a negocia abolirea armelor nucleare, iar Inițiativa Umanitară a deschis calea negocierilor, prezentând astfel oportunitatea fără precedent de a elimina treptat întreg arsenalul nuclear din lume.

După decenii la rând în care am asistat la eșecul statelor care dețin arme nucleare de a ajunge la un consens pe această temă, o mișcare „revoluționară”, condusă de către statele non-nucleare, alături de societatea civilă și organizată sub coaliția Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), se creează mediul favorabil pentru interzicerea la nivel global a tuturor armelor nucleare existente. După 3 conferințe axate pe impactul umanitar, este clar că nu doar folosirea, ci și posesia arsenalului nuclear este inacceptabil.

Norvegia, Mexic, respectiv Austria, fiind pe rând gazdele celor 3 conferințe, au elaborat o înțelegere globală a problemei, inițiativa luând amploare an după an și tot mai mulți participanți alaturându-se în militarea pentru o lume fără arme nucleare.

Așadar, cei 70 de ani care marchează instabilitatea relațiilor dintre state din cauza deținerii de arme nucleare și care dețin dovada efectelor umanitare devastatoare produse de folosirea unei asemenea încărcături atomice, subliniază importanța existenței unui tratat de abolire a armelor nucleare. Așa cum Setsuko Thurlow, supraviețuitoare în urma atacului din Hiroshima, exprimă: „A venit timpul ca statele non-nucleare să inițieze, alături de societatea civilă, o interzicere a tuturor armelor nucleare, în numele umanității”!

Mai multe detalii legate de Campania ICAN pe www.icanw.org.